INCDFP INFP
  Ştiri INFP

Astăzi se împlinesc 80 de ani de la cutremurul din 1940 din zona Vrancea - cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX din România (magnitudine-moment 7.7, adâncime de 150 km, duminică ora producerii 03:39:35). Acesta a venit după mulți ani fără cutremure majore în Vrancea și a reprezentat un prim semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor din România, ducând la prima prăbușire din Europa a unui bloc înalt din beton armat - Blocul Carlton din București (finalizat în 1936). Cutremurul a avariat sever multe clădiri înalte din capitală care, nefiind reparate corespunzător, s-au prăbușit la cutremurul din 1977 (ex. Blocul Casata sau Scala).

În țară, zeci de orașe au fost afectate - orașul Panciu a fost cel mai distrus, în proporție de 90%, (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare), Focșani și Mărășești 70%, dar și orașe precum Galați, Tecuci, Bârlad, Iași, Brăila, Buzău, Văleni, Câmpina au avut de suferit.

La nivel național s-au înregistrat 593 morți și 1271 răniți, din care 140 morți și 300 de răniți în București la prăbușirea blocului Carlton, însă se estimează că numărul victimelor ar fi fost mai mare, în jur de 1000 de morți și 4000 de răniți.


Harta distribuției victimelor cutremurului din 10 noiembrie 1940, conform datelor din Georgescu și Pomonis, 2012.

Cutremurul a cauzat și importante efecte morfologice la nivelul scoarței terestre, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova. Aceste efecte s-au manifestat prin alunecări de teren, fisuri, tasări, formarea de crăpături în straturile superficiale ale scoarței și țâșniri de apă.

La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2795 de clădiri (172 distruse). În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Seismul a fost atât de puternic încât s-a simțit la Sankt Petersburg, Moscova, Odessa, Istanbul, Atena și chiar Marseille.


Harta intensităților macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 10 noiembrie 1940 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite aici

Cutremurul a fost precedat de alte seisme cu magnitudini mai mici, cu magnitudine peste 4 Mw:

  • 3 octombrie - 5,1 Mw - adâncime 150km;
  • 21 octombrie - Mw=5,0 - adâncime 100km;
  • 22 octombrie - Mw=6,5 - adâncime 125 km;
  • 22 octombrie - Mw=5,0 - adâncime 130 km;
  • 6 noiembrie - Mw=5,0 - adâncime 130 km;
  • 6 noiembrie - Mw=5,0 - adâncime 99,9 km;
  • 8 noiembrie - Mw=5,9 - adâncime 145 km.

Cel din dimineața zilei de 22 octombrie 1940, cu magnitudinea de 6.5Mw, a provocat crăpături în pereți și geamuri sparte, însă nu s-au semnalat victime omenești.
Șocul principal a fost urmat de aproape 40 de replici, de intensitate din ce în ce mai mică.


Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada ianuarie 1940 - ianuarie 1941.

Pentru a avea o imagine cât mai clară cu privire la efectele cutremurului din 1940 vă invităm să citiți importanta lucrare scrisă de Aurel Beleș în 1941: „Cutremurul și construcțiile” - https://prequake.infp.ro/ro/documente-istorice-cutremure/.

Mai multe informații despre cutremurul din 1940 puteți găsi și pe site-ul MOBEE - Expozitia mobila despre cutremure.

INFP


Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului

  • Înregistrare analogică de la Observatorul Seismic Muntele Rosu