INCDFP INFP
  Stiri INFP

10 noiembrie este ziua in care se implinesc 79 de ani de la cel mai puternic seism al secolului XX. Cutremurul din 1940 a avut o magnitudine de 7,7 Mw, intensitate IX pe scara Mercalli si s-a produs la o adancime de 150 de km. Cu o durata de 45 de secunde, seismul a produs pagube majore in Bucuresti, sudul Modovei si Multenia. A fost simtit de la Sankt Petersburg si Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena si chiar Marseille.

Acesta a fost precedat de alte cutremure cu magnitudini mai mici: 3 octombrie - 5,1 Mw - adancime 150km; 21 octombrie - Mw=5,0, adancime 100km; 22 octombrie - Mw=6,5, adancime 125 km; 22 octombrie - Mw=5,0, adancime 130 km; 6 noiembrie - Mw=5,0, adancime 130 km; 6 noiembrie - Mw=5,0, adancime 99,9 km; 8 noiembrie - Mw=5,9, adancime 145 km. Cel de pe 22 octombrie a provocat crapaturi in pereti si geamuri sparte.

Nu se cunoaste cu exactitate cifra victimelor, deoarece, in timpul razboiului, informatiile de presa erau cenzurate. Se estimeaza ca aceasta ar fi de 1000 de morti si 4000 de raniti. Date publicate in 1982, indicau ca numarul de morti a fost de 593 si 1271 raniti la nivel national, din care 140 de morti si 300 de raniti in Bucuresti.

Cutremurul a produs pagube majore, orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90-95%, Focsani si Marasesti 70%, dar si orase precum Galati, Barlad, Iasi, Braila, Buzau, Valeni, Campina au fost grav afectate. In Bucuresti foarte multe cladiri construite in perioada interbelica au fost avariate. Blocul Carlton s-a prabusit provocand moartea a aproximativ 140 de persoane.

Blocul Calrton avea structura de beton armat, doua subsoluri, stalpii de primul etaj nu erau in continuarea celor de la parter, fiind retrasi, sala de cinema, parter si 12 etaje si s-a prabusit complet dupa primele vibratii, ingropand sub daramaturi aproape toti locatarii.

Evenimentul care a produs parabusirea celui mai inalt bloc din Bucuresti, la vremea aceea, a reprezentat un prim semnal de alarma cu privire la siguranta si vulnerabilitatea seismica a cladirilor, dar si a protejarii contra cutremurului. Multe cladiri care au fost afectate in 1940 s-au prabusit, mai apoi, la cutremurul din 4 martie 1977.

In Romania anilor 30 nu existau coduri de proiectare seismica, astfel ca dupa seismul din 1940, putem spune, ca in anul 1941 au aparut primele reglementari de proiectare seismica a cladirilor.

Martori oculari descriu: "inca de la primele zguduituri cladirea dadea impresia ca se scufunda in pamant, apoi parea ca s-a umflat spre mijloc si in fine s-a prabusit. Prabusire completa, in afara de cativa stalpi laterali si partea din fund a cinematografului" ("Cutremurul si constructiile" de prof. Aurel Beles)

Profesorul Demetrescu: "Masurarea nu s-a facut decat la inceputul cutremurului. Intensitatea cutremurului a fost atat de mare incat s-au rupt toate suspensiile si legaturile bratelor ... S-au stricat seismografele de la Belgrad si Sofia, iar acest cutremur s-a facut simtit si in Italia. Spre nord-est cutremurul de la noi s-a inregistrat pana la Harkov si Poltava circa 1000 km departare ..."

La linkul urmator https://mobee.infp.ro/despre-cutremurele-din-romania/cutremurul-din-10-noiembrie-1940 puteti gasi mai multe informatii despre acest eveniment, precum si o serie de materiale foto-video.

INFP


Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului

  • Înregistrare analogică de la Observatorul Seismic Muntele Rosu