Ştire din data de 20 Octombrie 2025
Analiza răspunsului sistemelor GNSS în experimente de simulare seismică 3D la Observatorul Seismologic din Timișoara
Analiza răspunsului sistemelor GNSS în experimente de simulare seismică 3D la Observatorul Seismologic din Timișoara
Un nou pas al proiectului european TRANSFORM2 în cercetarea seismică aplicată
În perioada 20–24 octombrie 2025, o echipă de cercetători a Institutului Național de C-D pentru Fizica Pământului (INFP) va desfășura un experiment avansat la Observatorul Seismologic din Timișoara, utilizând o masă vibrantă triaxială, un instrument de ultimă generație capabil să reproducă mișcări seismice realiste similare celor generate de cutremurele din regiunea Vrancea – Near Fault Observatory (NFO).
Experimentul reunește specialiști din instituții partenere din Europa: Institutul de Geodezie și Geoinformatică, Universitatea din Wrocław (UPWr), Institutul de Geodezie și Fotogrammetrie, ETH Zurich, Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Aplicată – OGS și Departamentul de Geologie, Universitatea din Patras (UPAT), alături de echipa INFP.
Această colaborare internațională întrunește expertiză științifică multidisciplinară (geodezie, seismologie și inginerie seismică), oferind cadrul ideal pentru dezvoltarea de metode inovatoare de monitorizare în timp real a mișcării seismice și pentru crearea unor sisteme moderne de avertizare timpurie.
Echipamente de ultimă generație pentru cercetarea seismologică
Laboratorul de Măsurători Dinamice din cadrul Observatorului Seismologic Timișoara este dotat cu echipamente de înaltă performanță, destinate atât cercetării aplicative, cât și celei fundamentale în domeniul seismologiei. Noua infrastructură include și o masă vibrantă triaxială (ANCO R-303), care permite realizarea de experimente în domeniul seismologiei inginerești și studiul sistemelor dinamice și al vibrațiilor. Echipamentul permite testarea la scară redusă a modelelor structurale, a dispozitivelor de disipare a energiei sau amortizare, precum și verificarea și calibrarea accelerometrelor. Acesta poate reproduce mișcări seismice complexe utilizând accelerograme definite de utilizator sau modele de cutremure din baze de date specializate, atingând accelerații de până la 2g pentru o sarcină maximă de 125 kg.
Studiul propus de INFP va evalua performanța unui receptor GNSS de înaltă frecvență (Leica GR50), a unui nivelment biaxial (Leica Nivel210), testate împreună cu un accelerometru profesional Kinemetrics Etna2 în scenarii controlate de vibrație. Principalele obiective sunt calibrarea, validarea și compararea răspunsului dinamic al acestor instrumente la mișcări seismice precise și repetabile, precum și analiza comportamentului zgomotului, a calității datelor și a preciziei măsurătorilor.
Acest experiment reprezintă un pas important în dezvoltarea unor metode îmbunătățite de monitorizare în timp real a deformațiilor seismice și a sistemelor de avertizare timpurie.
Colaborare europeană pentru cercetare multidisciplinară
Această inițiativă reprezintă un exemplu elocvent de colaborare europeană, în care parteneri din domenii științifice complementare își unesc eforturile și expertiza pentru a dezvolta soluții inovatoare de monitorizare și avertizare seismică, menite să sprijine siguranța și reziliența comunităților.
Cercetătorii de la IUPWr contribuie cu un set de receptoare GNSS de clasă geodezică, de înaltă precizie și cost redus, capabile să înregistreze observații multi-GNSS la frecvență înaltă, unele dintre aceste instrumente fiind îmbunătățite cu corecții provenite de la un ceas extern cu rubidiu. În cadrul testului, o antenă GNSS, un accelerometru și un inclinometru vor fi montate pe o masă vibrantă pentru a evalua complementaritatea și sensibilitatea acestora la vibrațiile similar generate de cutremure reale. Experimentul, care utilizează atât date seismice, cât și antropice, are ca scop perfecționarea tehnologiilor de monitorizare pentru cercetarea dinamicii seismice și structurale.
OGS participă cu propriul dispozitiv GNSS LZER0, o soluție inovatoare și accesibilă din punct de vedere al costurilor, dezvoltat pentru monitorizarea geodezică, care va fi instalat pe masa vibrantă pentru a-i testa performanțele în condiții dinamice și a-l compara cu alte instrumente. Printre formele de undă din cadrul testelor, va fi utilizată și cea care reproduce cutremurul din Friuli din 1976, având o semnificație atât simbolică, cât și științifică pentru comunitatea seismologică.
UPAT se alătură experimentului cu echipamentele NET-G5 (1-TBD Hz), SOUTH NET S10 mini și NET S9 (1-50Hz). Un ceas extern cu rubidium va fi conectat la unul dintre receptoare pentru a asigura corecțiile corespunzătoare. Experimentul include simularea a trei cutremure moderate, pentru care există date instrumentale (Strong Motions data), provenite de la diferite stații, situate la distanțe și azimuturi epicentrale diferite, pentru a obține o gamă variată de deplasări maxime înregistrate la nivelul solului - PGD (Peak Ground Displacement): cutremurul Efpalio, Mw=5,1 (18 ianuarie 2010); cutremurul Samos - Mw=6,7 (30 octombrie 2020); cel mai puternic eveniment din seria de cutremure Santorini-Amorgos cu Mw=5,1, (17 februarie 2025), în Anydros. Obiectivul este de a efectua și compara înregistrările GNSS pentru a completa datele obținute de la stațiile seismice pentru dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie în caz de cutremur și pentru a obține o caracterizare mai precisă a sursei seismice.
Un nou pas al proiectului TRANSFORM în cercetarea seismică aplicată
Experimentul de la Timișoara face parte dintr-o serie de activități în cadrul proiectului TRANSFORM2 - TowaRds AdvaNced multidiSciplinary Fault ObseRvatory systeMs2, finanțat de Uniunea Europeană în cadrul apelului HORIZON-INFRA-2024-DEV-01-01, ce are ca obiectiv îmbunătățirea și transformarea NFO-urilor existente în Europa. Aceste observatoare sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, în apropierea zonelor urbane dens populate și oferă cercetătorilor din diferite discipline – precum geofizică, geodezie și geochimie – acces la date și rezultate științifice. Acest lucru permite o mai bună înțelegere a proceselor fizice și chimice complexe responsabile de generarea cutremurelor. În Europa, există șase observatoare (NFO) identificate oficial de European Plate Observing System (EPOS) ca infrastructuri de cercetare pe termen lung, printre care se numără și NFO Vrancea, România, iar alte trei dețin în prezent statutul de observator.